luni, 16 februarie 2015

Despre răsuflări tăiate

-balcon, talie fină, bumbac alb-
Răsuflarea mi se îndreaptă către Est, Vest și Nord-Vest,
șpre albatroși trântindu-se
de malurile mele,
cât timp șanțurile feței îmi sunt umplute
cu, prin și din absintul ce-l sporește cerul
cu toate nuanțele și subnuanțele
de rece deschis până la întunecat.
Pupilele tale se dilată în direcția mea
suflul îți este răbufnat
ritmul cardiac agravat
iar gâtul meu
sugrumat.
-fum de țigară scrum-
dintre toate umbrele de violet și albăstrui-noros
poate chiar și dintr-un venin ce se prelinge sfios
dintre toate tonurile de rece scăzute și cald exacerbate
Tu ești fără îndoială
nuanța mea preferată.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu